O lume fara religie Imprimare
Religie
Scris de Ninel Ganea   
Miercuri, 21 Decembrie 2011 10:02

communism_atheism_atheistO prejudecata destul de des intalnita leaga emanciparea oamenilor de absenta conflictelor. O lume eliberata de prejudecati si credinte religioase prin marsul triumfal al stiintei va atinge pacea eterna si prosperitatea nesfarsita, o varianta consumerista a unui rai mai spiritual.

Cine se uita in istorie asupra miscarilor declarat antireligioase va descoperi insa, de cele mai multe ori, ca o religie nu este eliminata, ci doar inlocuita cu alta forma de credinta religioasa.

De pilda, Revolutia Franceza a debutat, din punct de vedere ideologic si anticrestin, cu un Cult al Ratiunii. Dincolo de prigoana credinciosilor traditionali si inchiderea bisericilor, Joseph Fouche, viitorul ministru de interne al lui Napoleon, in calitate de oficiant al cultului, a ordonat ca la intrarea in toate cimitirele sa fie afisata inscriptia: “moartea este un somn etern”. Apoi s-au infiintat sarbatori, s-a ridicat un altar al Libertatii la Notre-Dame, in locul unui altar crestin, si au ipostaziat Zeita Ratiunii printr-o femeie in carne si oase. Ulterior, Cultul Fiintei Supreme a inlocuit Cultul Ratiunii. Cu elemente preluate din crestinism si mult mai multe imprumuturi de la Voltaire&co, noua credinta reprezenta, in buna masura, o baza filozofica pentru o religie “seculara”, dar cu un grad ridicat de utilitate publica. Dezordinea provocata de manifestarile prea atee nu era pe placul noilor conducatori francezi.

Auguste Comte, parintele pozitivismului si al sloganului de pe steagul Braziliei, dorea instaurarea unei religii a umanitatii, ideal preluat ulterior de majoritatea miscarilor secularist umaniste. Noua religie avea sa aiba un calendar nou, cu 13 luni a cate 28 de zile si nume inspirate din marile figuri ale istoriei: Moses, Homer, Aristotel, Arhimede, Cezar, samd. Iisus Hristos nu apare, iar Eric Voegelin comenteaza: “o realitatea transcendenta trebuie sa ramana in transcendenta sa in asa fel incat credinta sa poata fi interpretata ca o iluzie umana; Dumnezeul transcendent ce paseste pe pamant ca persoana incalca regulile jocului”. Ideea comteana a unui stat in care stiinta sa preia rolul teologiei a fost considerata de Charles Darwin drept o idee mare.

Despre legaturile dintre Marx si speculatiile gnostice, plus atacul inevitabil la religie (crestina) s-a scris mult, dar pentru o intelegere rapida recomand eseul lui Murray Rothbard “Karl Marx as Religious Eschatologist”. De asemenea, in pofida ateismului declarat, majoritatea regimurilor comuniste au debordat de manifestari religioase secularizate, mergand de la cultul personalitatii pana la serbari ritualice cu caracter magic (vezi si reactiile recente la moartea lui Kim Jong-Il ). Din comunism nu lipsesc nici textele sacre (Marx, Engels), nici preotii (ideologii partidului), nici sfintii (martirii sau/si personalitatile decedate).

In alta ordine de idei, Biserica Scientologica reprezinta o incercare contemporana, de data asta manifesta, de inlocuire a unei religii cu o noua credinta, in care se amalgameaza surse dintre cele mai diverse si curioase, dar suficient de atragatoare pentru multe vedete de la Holywood.

Concluzia ar fi ca in realitate razboiul ideologic (nevazut) nu se da intre obscurantism si stiinta, ci intre diferite forme de credinte, cu imagini complet diferite asupra omului si destinului sau in lume. In fond nu este complet irelevant daca omul este vazut doar ca un animal mai evouluat sau facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.

Share/Save/Bookmark