Blogroll
- Episode 450 - Who Will Fact Check the Fact Checkers? I Will!!!
- When The Romanovs Were Exhumed
- How Vanguard Conquered the World
- Saturday Night Film
- “He sought the most important thing—prayerful union with God”
- The Life and Teachings of Elder Siluan
- On the parable of the talents
- Venerable Theodora of Alexandria
- Schemamonk George from the Old Russikon
- Fr. Joseph Farooq: ROCOR Priest From Pakistan
- Remembering Fletcher Prouty (2012)
- ‘The Fruit of the Theory of Evolution’
- THEY KNEW--FOIA Emails Sent To Daily Clout Team Reveal WH/CDC/NIH KNEW Covid Shots Were Causing Deadly Blood Clots And Myocarditis In MAY 2021—Senior WH Team Colluded To LIE To The American People
- The Laugh Reflex And The Fame Spell: How Sexual Abuse Hides In Plain Sight, Even On Live Television
- Interview 1837 - Half Way to The 2030 Agenda - #NewWorldNextWeek
- How to fight any passion
- How To Defeat BlackRock - #SolutionsWatch
- Ottawa: Massive Protests Against Trudeau's Trans Agenda With Canadian Muslims At Forefront: "Leave Our Kids Alone!"
- Offsite Post: ‘The Anti-Slavery History of Nullification’
- Episode 449 - How BlackRock Conquered the World
- Ole Dammegård on Maui "Wild" Fires And How To Recognize The Deep Patterns Of Agenda Events; What Was "Operation Blue Roof" In Florida?
- Pr. Serghei Baranov – Cum să te lupți împotriva oricărei patimi
- Offsite Post: ‘Greg Jarrett Loathes the Christian South’
- Thoughts for Each Day of the Year by Saint Theophan the Recluse
- Offsite Post: ‘State Supreme Courts Are Co-Equal with the Federal Supreme Court’
- Elder Mary Magdalene, a hermit from the Sinai Desert
- ‘Strong Stand’
- Judge Rules in Historic New York Teachers Case, Reinstating 10 Workers with Back Pay After Being Fired for Refusing COVID Shots
- Offsite Post: ‘Get Ready for “Roe Redux”’
- Bible Mysteries: Has the Prophet Elijah Already Come to Earth?
- Groundbreaking New Book by Robert F. Kennedy Jr. and Brian Hooker Ph.D. Presents Vaccine Safety Data Suppressed by Government and Mainstream Medicine
- CHD Launches Nationwide Bus Tour Collecting the Accounts of People Harmed by Vaccines and COVID Countermeasures
- The Catacomb Church (1991)
- CHD Science Advisor Dr. Meryl Nass Files Complaint Against Maine Board of Licensure in Medicine For Violation of Free Speech and Baseless License Suspension
- Holy Martyr, Son of the Righteous. Saint Sergiy Mechev
- Children’s Health Defense Welcomes Mary Holland Back Following RFK Jr. Presidential Campaign Kickoff
- New York Teachers Seek to Certify First Class Action in CHD-Backed Lawsuit on Behalf of Workers Fired or Displaced for Refusing COVID Shots
- Movie: "Men of Anjolos" (1997) - An Islamic Movie on the Life of the Seven Youths of Ephesus
- Why Does Christ Liken Himself to the Door to a Sheepfold? And to Which Little-Known Fact Does It Relate?
- The story of a repentant Sergian Priest!
- A brutal crush and a dark Ecclesiastical secret!
- Tortured for Orthodoxy: concerning Mother Joanna (†1998)
- The Bitten Apple of Apple Inc. (Metr. Hierotheos of Nafpaktos)
- Father Methodius: a Macedonian Turned Most Hospitable Hieromonk on Valaam Island
- 41 Testimonies: on Sergianism and the "ecclesial" status of the Soviet Church
- Hymn of love
- Imnul iubirii
- The Eternal Day
- Follow Me
- I will give you rest
- Single Mind, Simple Life – Gospel for the Third Sunday of Matthew
- Save your soul with fear of God
- Enduring skillfully
- Rocker Roy Gallagher Concert in Athens in 1981 (And the Ticket of Orthodox Theologian Panagiotis Nellas)
- Maria Menounos Fulfills a Dream By Visiting the Tomb of Saint Nektarios
- Abbess Theonymphi, Who Was Once a Famous Greek Singer, Has Reposed
- Season One of the Greek Television Series on the Life of Saint Paisios the Athonite Now in English; Updates on Season Two
- Orthodoxy is unique
- Unicitatea Ortodoxiei
- Saint Siluan Athonite described by Metropolitan Anthony Bloom
Cele mai citite
- Să învățăm să iubim
- Clark Carlton: Modernity considers sub-natural existence the sumit of human progress
- O mica problema de retorica
- Dostoevsky for Parents and Children: (IV) Merchant Skotoboinikov's Story
- 101 carti de necitit intr-o viata
- O stire: moartea presei.
- Alternativa Nicusor Dan. Nula
- Totalitarism homosexual
- Cu ochii larg închiși
- Evolutionism pe intelesul tuturor
Despre dreapta expansionista si stanga conservatoare | ![]() | ![]() | ![]() |
Economie |
Scris de Florin Rusu |
Luni, 31 Octombrie 2011 10:52 |
![]() Pentru actorii politici, dar si pentru opinia publica, dreapta economica se identifica in mare cu impozite mai scazute, iar stanga cu cheltuieli sociale mai mari. Nici una, nici cealalta dintre tabere nu vorbeste, in campania electorala, despre corolarul solutiei sale: dreapta despre cheltuieli micsorate sau stanga despre impozite majorate. Singura exceptie a fost PDL, partid care, pe timp de criza, fiind confruntat cu o scadere economica de 7,1%, a trebuit vrand-nevrand sa reduca nivelul cheltuielilor sociale pentru a incerca sa stabilizeze deficitul bugetar. Insa chiar si in acest caz a fost mai degraba o strategie electorala menita a fideliza electoratul de dreapta, pentru ca, in cazul recalcularii pensiilor speciale, de exemplu, bugetul acestora s-a marit. In realitate, dezbaterea politica economica de dreapta vs politica economica de stanga este una mult mai complexa. Ea s-ar putea sintetiza prin aplicarea a doi termeni mai cunoscuti in domeniul filosofiei politice: conservatorism si progresism ale politicilor monetare si fiscale. O guvernare buna de dreapta ar fi una conservatoare monetar si fiscal, iar una buna de stanga - una progresista (expansionista) monetar si fiscal. Istoric vorbind insa, in ultimii ani, ca urmare a tendintei populiste a dreptei de a reduce impozitele, fara a-si aminti sa reduca si cheltuielile publice intr-un ritm macar similar, cel putin din punct de vedere fiscal dreapta a fost la fel de expansionista ca si stanga. Nu numai in Romania, ci mai peste tot in lume, cu exceptia Germaniei, probabil. De altfel, paradoxal, in Romania, cea mai conservatoare politica monetara si fiscala din perioada postrevolutionara a fost cea a guvernului Nastase, al carui ministru de Finante, Mihai Tanasescu, a reusit sa incheie un an electoral, 2004, cu un deficit de 1,1%, fata de 3,5% cat a fost inregistrat in 2000. Darnicia sociala a drepteiUlterior perioadei conservatoare monetar si fiscal de la inceputul anilor 2000, odata cu castigarea alegerilor de catre Alianta Dreptate si Adevar, in Romania a debutat o perioada expansionista imposibil de egalat in viitorul apropiat. A fost introdusa cota unica de impozitare de 16%, ce poate fi interpretata drept o veritabila relaxare fiscala, dublata insa de majorari de impozite, precum cel pe dividende sau cel pe castigurile de pe piata de capital la acelasi nivel de 16%. In stilul populist al dreptei moderne insa, Alianta D.A. a uitat de micsorarea cheltuielilor publice (macar de micsorarea relativa la PIB a acestora). Asa se face ca guvernul Tariceanu si-a incheiat ciclul electoral cu un deficit de 5,7%, cu atat mai surprinzator cu cat Romania inregistra cresteri economice-record, de peste 7%, ce il faceau pe premierul de la acea vreme sa se viseze seful Executivului celei de-a saptea puteri economice europene. Iar economia mondiala intrase deja in criza. Finalul anului 2008 a dat o lovitura decisiva economiei Romaniei. In numai doua luni, bugetul general consolidat a trecut de pe excedent la un deficit de 5,7%. In plus, incepand cu 2006, rata anuala de crestere a salariilor bugetarilor a explodat, acestea fiind cu aproximativ 30% mai mari decat cele din sectorul privat in perioada 2006-2009. Pensiile au fost si ele majorate mult peste limita de suportabilitate a economiei: de la un nivel de 34,4% din salariul mediu net in 2006 la 43,6% in 2008, pentru ca in 2009 Executivul Boc sa le accepte la nivelul de 49,7% din salariul mediu net. Cu toate acestea, in 2007, cand „Saptamana Financiara“ semnala nesustenabilitatea majorarii pensiilor, nimeni altul decat guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirma: „La mijlocul anului, bugetul asigurarilor de stat a avut un excedent de jumatate de miliard de euro. Cu tot cu majorarea pensiilor din septembrie (2007 - n.r.) si cea de la inceputul anului viitor, bugetul de asigurari sociale va fi echilibrat cel putin pana dupa mijlocul anului viitor. Nu vad cum ar putea fi stavilita cresterea de salarii, mai ales intr-un an electoral“. Pentru acesta, majorarea pensiilor era o problema secundara. „Pensiile cresc pentru ca se majoreaza salariile. Acestea cresc, odata cu ele, creditul si pensiile. Avem de-a face cu o reactie in lant pe partea cererii“, afirma Isarescu. „Pensiile sunt o problema minora comparativ cu salariile“, spunea Isarescu. Deocamdata!, adauga SFin. Si asa a fost. Altfel cum poate fi interpretata declaratia din 2010 a guvernatorului: „Nu poti sa vorbesti despre situatia pensionarilor cand salariul mediu pe o familie de om care munceste e mai mic decat pensia medie“?! Guvernatorul Mugur Isarescu a contribuit la randul sau din plin la expansiunea politicilor monetare din perioada 2004-2008. In conditiile unei politici fiscale extrem de relaxate, politica monetara ar fi trebuit sa fie mult mai dura. In schimb, in acea perioada de boom, a tolerat un avant spectaculos al creditarii, care a dus la o apreciere artificiala a activelor, in special a celor imobiliare, urmata de o prabusire ulterioara a acestora. Betia expansionismuluiBetia expansionismului ii cuprinsese pe toti oficialii romani. Cum altfel se poate explica refuzul acestora de a concepe posibilitatea intrarii Romaniei in recesiune sau decizia guvernatorului de a respinge „atacul speculativ“ din octombrie 2008, care a aruncat economia in plina criza si a contribuit decisiv la scaderea PIB-ului cu peste 7% in 2009? Dupa ce in perioada de boom BNR fusese extrem de relaxata, in perioada de criza a devenit prudenta, cand poate ca ar fi trebuit sa se comporte exact invers. Pentru ca, in general, guvernele combat o criza fie cu stimuli fiscali, fie cu stimuli monetari, fie cu o combinatie a acestora. In Romania, o criza s-a combatut cu intarirea fiscalitatii si cu pastrarea unei politici monetare prudente, eventual o relaxare a politicilor monetare in vederea finantarii deficitului bugetar si refinantarii datoriei publice. De altfel, singura masura buna a guvernantilor de dreapta - restructurarea cheltuielilor publice (in special a celor cu salariile si cu asistenta sociala) - a fost aplicata mult prea tarziu (jumatatea anului 2010) si, drept urmare, mult prea dur. O scadere a salariilor si a pensiilor cu 5% in 2009, dublata de o disponibilizare pe masura a personalului din sectorul public, ar fi compensat atat scaderea salariilor cu 25% in 2010, cat si majorarea TVA. Componenta cea mai paguboasa a deciziilor guvernului este ca, desi ele nu erau aplicate, erau anuntate retoric in fata camerelor de luat vederi. In conditiile in care nu disponibilizezi, dar anunti disponibilizari masive, creezi anticipatii negative nu numai la nivelul celor 200.000 de bugetari disponibilizati, ci la nivelul intregului corp de 1,4 milioane. Acestia au actionat rational si si-au redus consumul, venitul lor fiind amenintat de riscul disponibilizarii, dar si de cel al reducerii salariilor. Etatismul democrat-liberalConfuzia ideologica a actualilor guvernanti de dreapta reiese si din solutiile anticriza adoptate. Daca la nivel macro, chiar aplicata cu un an intarziere, solutia a fost corecta, desi prea dura, la nivel micro variantele adoptate sunt in total dezacord cu principiile enuntate. Astfel, ne anunta presedintele Traian Basescu, „trebuie sa avem in vedere ca cel mai puternic investitor trebuie sa fie guvernul in urmatoarea perioada, altfel nu putem face ca lucrurile sa inainteze“. Cu alte cuvinte, pentru a reporni economia este nevoie de investitii (adevar partial, lipseste un cuvant, „profitabile“) si, cum canalul creditarii private externe e blocat, iar economisirea interna insuficienta (la care trebuie adaugata presiunea pusa pe creditarea privata de creditarea excesiva a statului), singura solutie este sa investeasca guvernul, care strange bani mai usor, fie prin coercitie din taxe si impozite, fie prin emisiuni de obligatiuni suverane. Numai ca, potrivit definitiei de manual a investitiei publice, aceasta este o investitie ce nu poate fi facuta de sectorul privat, fie pentru ca ea este neprofitabila financiar (insa slujeste „interesul national“ sau un „principiu moral mai inalt“), fie pentru ca perioada de amortizare a investitiei (si, implicit, perioada dupa care se vad roadele ei) este prea mare. Drept urmare niciun privat nu ar efectua-o pe motiv ca poate identifica alte investitii ce se pot amortiza mai usor. Este evident ca prin definitie investitiile publice sunt ultimul lucru la care ar trebui sa se gandeasca un guvern pe timp de criza. In astfel de perioade, ar fi indicate investitii cat mai profitabile si pe termen cat mai scurt. Programe de distribuire a avutieiCaracterul total inadecvat al solutiilor adoptate de actualul partid de guvernamant de dreapta rezulta si din refuzul cu orice pret al privatizarilor (esecul vanzarii pachetului Petrom este o dovada in acest sens, la fel cum este si tolerarea arieratelor la companiile pe care se incapataneaza sa le pastreze in proprietatea publica). Programele de tip „Prima casa“ nu au nimic de-a face cu ideologia de dreapta, ci mai degraba cu cea de stanga, si conduc la aprecierea unor active care sunt principalele responsabile pentru intrarea Romaniei in criza. Un alt program total incoerent este programul „Rabla“. Piata auto s-a prabusit in Romania in plina criza tocmai din cauza programului „Rabla“. Cum se face insa ca in SUA sau Germania introducerea acestui tip de program a adus, in pofida crizei, cresteri ale vanzarilor auto? Explicatia nu tine de aspecte particulare ale programului, ci de program in sine. Acest tip de initiativa nu este de natura sa produca o cerere noua, ci doar devanseaza cererea viitoare, devansare subventionata de la buget. Cei care achizitioneaza masini printr-un astfel de program nu apar din neant, ci sunt cei care oricum si-ar fi cumparat o masina peste un an sau doi (in Romania, dat fiind nivelul mai redus al veniturilor, poate ca perioada este mai mare). O masina vanduta acum prin programul „Rabla“ inseamna o masina mai putin vanduta peste un an sau doi. Acesta este motivul pentru care, chiar si pe timp de criza, programul functioneaza in respectivele tari, dar nu in Romania. Ca si in cazul politicilor fiscale, guvernul roman a adoptat o politica pro-ciclica: a preferat sa incurajeze cererea de masini noi in boom economic, pentru ca in perioada de criza sa ramana si fara cererea pe care ar fi avut-o in mod normal. Prabusirea pietei interne are la baza, pe langa accesul dificil la creditare, si faptul ca oamenii care si-ar fi luat masini in ani de criza au decis, incurajati de programul „Rabla“, sa si le achizitioneze anticipat in perioada 2004-2008. Articol aparut in primul numar al revistei Fin.ro Magazin |