Blogroll
- Time Of Israel Reports That Trump Tricked Iran With Decoy Diplomacy: "Donald Trump Has Established Himself In The Last 48 Hours As A Liar." Larry Johnson, Former CIA Analyst, To Andrew Napolitano
- Israel Attacks Iran: An Open Source Investigation
- Surreal Scenes As Iran And Houthi's Bombard Tel Aviv With Hypersonic Missiles, And Israel Fires Back, From Densely Populated Areas; Sirens Activated Across Israel—Did US Plan Attack With Israel?
- A Member Of Our Family Is In Egypt With The Sumoud Convoy—Has Sent Urgent Messages She Asked Us To Share
- ‘A Message of Hope for Gen Z’
- Truth Barrier Travel: "I Spent 5 Weeks In Iran. Here's What I Learned."
- Israel Launches Missile Attack On Iran, Revolutionary Guard Chief, Military Chief, Nuclear Scientists, Civilians Among The Dead: Israel In Lockdown, Netanyahu Family Heads For Bunker
- Interview 1954 – Escape from LA! (NWNW #593)
- The Post Human Future Of Warfare: New Greg Reese Report
- Recent Whoppers on American Family Radio
- Interview 1953 – Bracing for Bilderberg with Jacob Nordangård
- ‘Rebuking Rowley’
- Opting Out of Technocracy – #SolutionsWatch
- In Praise of Sheep
- ‘The Decline of Christianity in the West’
- Interview 1952 – Israeli Mossad Funding Gaza Humanitarian Foundation (NWNW #592)
- "Life Is Not Digital" (Ecumenical Patriarch Bartholomew)
- ‘A Sense of the Sacred in the South’
- “Father Nicholas, Help!” Three Miracles of Saint Nicholas
- Remembrances for June - 2025
- A Vessel of Grace: Elder Charalampbos of Mount Athos
- Canary In a (Post) Covid World: Money, Fear and Power (Canary In a Covid World)
- Canary In a Covid World: How Propaganda and Censorship Changed Our (My) World
- Easter’s First Witnesses: Why Women’s Testimony Shook the Ancient World
- How Do We Know What Christ Prayed in Gethsemane If the Apostles Slept?
- Christ’s Resurrection and Signals from Space
- Movie Review: "The King of Kings" (2025)
- St Mary of Egypt: How Did a Long-time Libertine Suddenly Come to Feel Shame?
- Movie Review: "The Last Supper" (2025)
- IEP Guide for All
- Creators of Film "Man of God" Currently Working on New Film "Moses the Black"
- A Homily on the Prodigal Son
- New Martyr John Popov: A Genius of Theology
- On the Prodigal Son
- The Western Rite
- The holy righteous Simeon the God-Receiver
- In memory of the martyred Metropolitan Vladimir of Kiev
- Fyodor Dostoevsky's Meeting With Archbishop Nicholas Kasatkin the Missionary of Japan
- Healthy Food for Healthy Kids
- Latest Poll: More Than One-Third of Moderate Voters Do Not Trust Federal Health Agencies
- Children’s Health Defense CEO, Mary Holland, Esq. Statement on Pardon of Anthony Fauci
- Imprisoned for Christ: The Power of Suffering – Elder Sofian Boghiu
- Intemnițat pentru Hristos: Puterea suferinței – Pr. Sofian Boghiu
- The Fundamentalism of “Political Correctness”
- Signs to recognize the Antichrist – Fr. Dumitru Stăniloae
- Semnele pentru recunoașterea lui antihrist – Pr. Dumitru Stăniloae
- “May Paradise consume you!” Elder Cleopas of Romania (†1998)
- “Mânca-v-ar raiul!” Cuviosul Cleopa de la Sihăstria (†1998)
- A hindu convert to Orthodoxy
- Un hindus convertit la Ortodoxie
- How to fight any passion
- Pr. Serghei Baranov – Cum să te lupți împotriva oricărei patimi
- The Catacomb Church (1991)
- The story of a repentant Sergian Priest!
- A brutal crush and a dark Ecclesiastical secret!
- Tortured for Orthodoxy: concerning Mother Joanna (†1998)
- 41 Testimonies: on Sergianism and the "ecclesial" status of the Soviet Church
- Hymn of love
- Imnul iubirii
- The Eternal Day
Cele mai citite
- Să învățăm să iubim
- Dostoevsky for Parents and Children: (IV) Merchant Skotoboinikov's Story
- Clark Carlton: Modernity considers sub-natural existence the sumit of human progress
- O mica problema de retorica
- O stire: moartea presei.
- 101 carti de necitit intr-o viata
- Totalitarism homosexual
- Alternativa Nicusor Dan. Nula
- Cu ochii larg închiși
- Evolutionism pe intelesul tuturor
Maeștri și ucenici | ![]() | ![]() | ![]() |
Polemici |
Scris de Ninel Ganea |
Joi, 06 Septembrie 2018 11:21 |
Excedați de această idee modernă, uităm că nu a existat niciun un artist semnificativ până în modernitate care să nu se fi format într-un atelier, sub comanda unui maestru. Marile figuri ale Renașterii sunt exemplele prin excelență. Leonardo da Vinci a intrat de la vârsta de 14 ani în atelierul lui Verocchio, considerat cel mai important pictor și sculptor al vremii sale, acolo unde s-au format și alți pictori remarcabili precum Domenico Ghirlandaio, Perugino sau Botticeli. La rândul lor aceștia au devenit maeștri și au format ucenici. La 13 ani în atelierul lui Ghirlandaio intra ca ucenic Michelangelo, care ulterior și-a desăvârșit formația de sculptor sub Bertoldo di Giovanni. Rafael a stat sub oblăduirea lui Perugino mai bine de patru ani, ajungând să picteze într-o manieră foarte apropiată de cea a maestrului său, pentru ca mai apoi să formeze și el viitori pictori, unii dintre ei foarte iluștri, ca Giulio Romano. Nici măcar personaje foarte dragi modernilor precum Caravaggio nu ies din acest tipar. La 13 ani a intrat ca ucenic la Simone Peterzano, care era un ucenic al lui Tițian. Munca în atelierul unui artist, care de cele mai multe ori era un bijutier, începea de jos. Învățăcelul trebuia să spele pensulele, să pregătească pânzele și culorile, și abia mai târziu să treacă la execuții simple. Era inevitabil și o școală morală, unde îți învățai locul în lume. Paideia orientată după un maestru nu funcționa doar în arte. Este suficient să ne gândim la triada filosofilor Socrate-Platon- Aristotel pentru a vedea importanța acestui model de educație. Însă niciunde nu i se vede mai bine relevanța ca în „știința științelor și arta artelor”: rugăciunea. Aproape fără excepție, marii sfinți au fost ucenici ai altor mari sfinți, formând un „lanț de aur” (Sf. Simeon Noul Teolog) prin care s-a transmis Sfânta Tradiție. Mănăstirea Optina și generațiile succesive de stareți, (de la Leonid și Macarie pâna la Nikon și Sebastian), unii dintre ei canonizați, este poate cea mai recentă ilustrare a continuității tradiției pe durata unui secol. Putem chiar vedea reflexiile puternice ale acestei ultime verigi din lanțul de aur în opera și viața părintelui Serafim Rose. Relația maestru-ucenic, învățarea din practică și din imitarea unui model viu, nu funcționează doar în artele înalte. Este binecunoscută butada „meseria se fură”. Ce pierdem adesea din vedere este că educația copiilor și practic întreaga organizare familială nu se făcea altfel. Nu existau, din fericire, nici manuale de parenting, nici volume despre „cum să-ți organizezi o viață fericită”. Copiii, de pildă, nu fac ce le spun părinții să facă, ci fac mai întotdeauna ce fac și părinții. Dacă părinții sunt absenți (la „job” sau altundeva) copiii vor face atunci exact ce văd la școală și la afterschool. Nu doar atât, dar și „instrucția” mamelor și gospodinelor se făcea prin ucenicia îndelungată pe lângă mame-gospodine. Din acest punct de vedere, dispariția artelor frumoase nu e decât un alt simptom, probabil nici măcar cel mai important, al prăbușirii cvasitotale a civilizației. Filosoful politic Patrick Deneen remarca într-un eseu recent că aproape nimeni nu mai știe să facă lucruri elementare și esențiale până acum o generație: să spună cât este ora uitându-se la cer, să construiască, să jupoaie și să tranșeze carnea, să cultive grădina, să gătească, să vâneze, să facă vin, să cânte la un instrument sau să cânte cântecele populare, să danseze, să știe poezie, să știe Scriptura, să coasă, să taie lemne, să caute ciuperci șamd. „Bunica mea putea să facă mai toate lucrurile acestea. Și după mai toate criteriile noastre, contemporanii noștri ar privi-o ca needucată sau ca pe cineva simplu, în pofida multitudinii și complexității lucrurilor pe care știa să le facă”, spune Deneen. Explicația acestui colaps trebuie pusă în primul rând prin dispariția ucenicilor: nu mai are cine să asculte. Ucenicia pe lângă un maestru presupunea ascultarea, tăierea voii proprii și lăsarea în mâinile celui mai înțelept sau mai desăvârșit. Într-o vreme în care copilul și tânărul sunt privilegiați deoarece se află pe treapta superioară a progresului și evoluției un astfel de raport nu își mai are rostul sau, și mai rău, se inversează. La un nivel filosofic, dispariția relației maestru-ucenic poate fi văzută și ca o consecință probabil neintenționată a preferinței moderne pentru „cunoașterea de tip că”, în defavoarea „cunoașterii de tip cum”. Modernitatea, începând cel puțin cu Descartes, a accentuat tipul de cunoaștere formalizabil și a exclus categoric cunoașterea practică, intuitivă, bazată pe tradiție. În context distincția poate părea pedantă, însă trebuie ținut cont că ideile au consecințe. Iar data următoare când ne vom întreba tipic de ce nu mai știe nimeni să picteze, să cânte, să spună o rugăciune, să facă o colivă sau să pună murături, răspunsul s-ar putea să aibă legătură cu astfel de distincții pedante. |