Blogroll
- ‘The Post-Christian American Experiment’
- Answering Accusations That "Anti-Israel" Voices Have Blinders On And Don't See Reality, Give Hamas a Free Pass, Over Analyze Only Ops From One Side
- Fate Of A Dissident Writer: Did The KGB Assassinate Albert Camus?
- Truth Barrier Store And MYHA Apparel
- Gaslighting Isn't What Is Used To Be
- Interview 1951 – Running Squid Man Hunger Games for Everyone! (NWNW #591)
- On A Lighter Note, A Surprise Coming, Tomorrow
- Senate Committee Hearings Obliterate Lies About Safety and Efficacy Of Covid Shots: 3 Hour Explosive Hearing Linked Here
- Episode 477 – REPORTAGE Book Launch
- ‘A Taste of Riches’
- A Vessel of Grace: Elder Charalampbos of Mount Athos
- The Smartening Up of Music – #SolutionsWatch
- The Strange But True Story of How Smoking Bans Paved the Way for Global Government
- ‘A Fundamental Misunderstanding of the Federal Constitution’
- Interview 1950 – Air Farce One and Ye Heils Hitler (NWNW #590)
- Canary In a (Post) Covid World: Money, Fear and Power (Canary In a Covid World)
- Canary In a Covid World: How Propaganda and Censorship Changed Our (My) World
- ‘Dereliction of Duty at the Louisiana Legislature’
- Episode 476 – I Read “Conspiracy Theory in America” (And You Can, Too!)
- ‘A Preview of Judging Athena’
- ‘Unity in the US Comes at the Expense of Authentic Spiritual Truth and Life’
- Easter’s First Witnesses: Why Women’s Testimony Shook the Ancient World
- How Do We Know What Christ Prayed in Gethsemane If the Apostles Slept?
- Christ’s Resurrection and Signals from Space
- Movie Review: "The King of Kings" (2025)
- St Mary of Egypt: How Did a Long-time Libertine Suddenly Come to Feel Shame?
- Eldress Anastasia, guardian of Corfu’s sacred Monastery of the Virgin Mary of the Angels (Kyra ton Angelon)
- Movie Review: "The Last Supper" (2025)
- IEP Guide for All
- Creators of Film "Man of God" Currently Working on New Film "Moses the Black"
- A Homily on the Prodigal Son
- New Martyr John Popov: A Genius of Theology
- On the Prodigal Son
- The Western Rite
- The holy righteous Simeon the God-Receiver
- In memory of the martyred Metropolitan Vladimir of Kiev
- Fyodor Dostoevsky's Meeting With Archbishop Nicholas Kasatkin the Missionary of Japan
- Healthy Food for Healthy Kids
- Latest Poll: More Than One-Third of Moderate Voters Do Not Trust Federal Health Agencies
- Children’s Health Defense CEO, Mary Holland, Esq. Statement on Pardon of Anthony Fauci
- Imprisoned for Christ: The Power of Suffering – Elder Sofian Boghiu
- Intemnițat pentru Hristos: Puterea suferinței – Pr. Sofian Boghiu
- The Fundamentalism of “Political Correctness”
- Actress Juliette Binoche Acclaims Saint Paisios the Athonite and Byzantine Iconography In Award Speech
- Signs to recognize the Antichrist – Fr. Dumitru Stăniloae
- Semnele pentru recunoașterea lui antihrist – Pr. Dumitru Stăniloae
- “May Paradise consume you!” Elder Cleopas of Romania (†1998)
- “Mânca-v-ar raiul!” Cuviosul Cleopa de la Sihăstria (†1998)
- A hindu convert to Orthodoxy
- Un hindus convertit la Ortodoxie
- How to fight any passion
- Pr. Serghei Baranov – Cum să te lupți împotriva oricărei patimi
- The Catacomb Church (1991)
- The story of a repentant Sergian Priest!
- A brutal crush and a dark Ecclesiastical secret!
- Tortured for Orthodoxy: concerning Mother Joanna (†1998)
- 41 Testimonies: on Sergianism and the "ecclesial" status of the Soviet Church
- Hymn of love
- Imnul iubirii
- The Eternal Day
Cele mai citite
- Să învățăm să iubim
- Dostoevsky for Parents and Children: (IV) Merchant Skotoboinikov's Story
- Clark Carlton: Modernity considers sub-natural existence the sumit of human progress
- O mica problema de retorica
- O stire: moartea presei.
- 101 carti de necitit intr-o viata
- Totalitarism homosexual
- Alternativa Nicusor Dan. Nula
- Cu ochii larg închiși
- Evolutionism pe intelesul tuturor
Din nou despre mizeria conservatorismului | ![]() | ![]() | ![]() |
Religie |
Scris de Ninel Ganea |
Marţi, 08 Mai 2018 11:46 |
Problema noastră imediată este că deja am trecut în secolul următor. Și, după cât se pare, avem toate viciile necesare ca să-l depășim pe precedentul în nenorociri și dezastre. Nu e deloc hazardat să afirmăm că de fapt secolul XX nu este altceva decât o continuare îngrozitor de naturală și necesară a celui precedent. În fine, dacă ar fi ceva cuprinzător de abolit, într-un cuvânt, ar fi modernitatea. Indiferent unde plasăm începuturile ei, dar musai înainte de secolul trecut.
Astăzi, nu e neapărat un mare act de curaj să te poziționezi drept conservator, moderat sau ca un reprezentant al căii de mijloc. Oricât de radical ai fi așezat pe valul progresivismului, poți fi sigur că în scurtă vreme va apărea o legiune de extremiști cu idei și fapte pe lângă care nu poți părea decât cuminte. Adică, un conservator zaharisit, care regretă vremurile bune de altădată (din urmă cu cel mult 15-20 de ani) și care se vede dat la o parte de parada tinerilor mai furioși. Ideile majorității conservatoare ar fi părut acum două sau trei decenii desprinse din decalogul revoluționar. Câți conservatori se mai pronunță azi, de pildă, împotriva avortului? Fiecare generație nu poate purta decât luptele ei, iar aceea a fost deja pierdută, însă stau și mă întreb dacă toate aceste războaie culturale presetate nu sunt cumva pierdute chiar înainte de a fi purtate. Și nu pentru că le-ar lipsi combatanților verva retorică, inteligența și cultura necesare pentru a câștiga dispute, cât pentru că, din capul locului, acceptă fără niciun fel de reținere toate presupozițiile fundamentale ale modernității. Și în acel moment sfârșitul previzibil, defavorabil firescului, nu poate fi decât în cel mai bun caz amânat. Sigur că din punct de vedere creștin toată istoria nu reprezintă altceva decât o amânare a sfârșitului. Însă există o diferență fundamentală între tentativele de a amenaja instituțional versiuni respirabile ale Sodomei, și pregătirea curățitoare pentru adevărata viață de dincolo, în virtutea căreia chiar și o vale a plângerii se poate transforma într-o grădină cu miros de rai. Însă pentru noi, cei scufundați încă dinainte de naștere în această mlaștină sulfuroasă, modernitatea ne-a devenit aproape prima natură. Uneori, chiar și a doua. Referințele, ideile, trimiterile și mai ales aspirațiile sunt invariabil moderne. Ne este aproape imposibil să ne desprindem de acest balast, asta în cazul în care ne dăm seama de el. Ne este și mai greu să ne imaginăm că poate exista o altfel de viață în afara celei moderne. Deși e o fundătură, o suferință constantă, o sfâșiere a sinelui, a familiei, a comunității și a lumii, preferăm această durere oricărei încercări de a ne îndrepta spre lumină. Pur și simplu nu vrem să renunțăm la modernitatea din noi. Și chiar și atunci când, după mari sforțări, încercăm să o facem, rezultatele arată multă schimonoseală și improvizație. Din fericire, nu suntem judecați după asta. Astfel, e întotdeauna mult mai comod și mai facil să ne plângem de vitregia epocii, de asaltul nihilismului, de invazia statului, de analfabetism, de imbecilizarea prin media și internet etc. etc. Mai mult, fiecare nouă politică menită să grăbească dezordinea finală ne bucură deoarece reconfirmă predicțiile noastre. Și ne ajută să amânăm singurul lucru care contează cu adevărat, irosindu-ne în lupte gata pierdute. |